Apicultura moderna

Apicultura moderna

• preintâmpinarea roirii,
• se asigura apa (in adapatoare asezate la umbra si spalate cât mai des),
• se practica pastoralul la plantele melifere,
• se urmareste extragerea mierii la timp,
• se ofera toate conditiile optime pentru cules si pentru mentinerea albinelor in stare activ

1. Perioada preliminară

Este perioada lunilor iulie-septembrie, perioada intens folosita pentru cresterea unui numar cât mai mare de albine, lucru care se realizeaza prin:

2. Revizia de toamna propriuzisa

Revizia de toamna propriu-zisa se face la sfârsitul lunii septembrie sau in prima parte a lunii octombrie, când cea mai mare parte a puietului a eclozionat, cuibul restrângându-se la numarul de faguri bine acoperiti, marginiti de diafragme si de materiale termoizolante.

Observatiile care se fac cu acest prilej se refera la:

• Numarul:

  • intervalelor,
  • fagurilor (strict raportati la puterea familiei),
  • fagurilor cu puiet (daca mai exista),
  • kg de provizii lasate in cuibul de iernare,
• Calitatea:

  • matcii,
  • fagurilor cu provizii,
  • familiilor (starea de sanatate),
• Asigurarea:

  • caldurii in cuib (cuibul trebuie bine delimitat la spatiul bine ocupat de albine; nu se recomanda lasarea fagurilor dupa diafragma pe timpul iernii intrucât exista pericolul formarii gresite a ghemului de iernare; urdinisurile se reduc si se asigura izolarea termica prin amplasarea de materiale termoizolante deasupra podisorului si dupa diafragma).
  • proviziilor de calitate (polenul si mierea in cantitati insuficiente antreneaza fenomene de carenta: lipsa de vitalitate, sensibilitate mai mare la boli si reducerea longevitatii). Consumul de hrana este mai scazut in primele luni ale iernii, pâna la aparitia puietului (700-800 g), crescând apoi la 1,5-2 kg lunar. Este gresita ideea ca lipsa hranei se poate suplini in primavara cu sirop de zahar. În aceasta perioada majoritatea albinei este uzata, albina tânara e in formare si inca in cantitate mica, prelucrarea zaharului scurtând viata albinelor. În cazul inlocuirii mierii de mana cu sirop de zahar (administrat in lunile iulie-august) mierea de zahar nu trebuie sa depaseasca 50% din totalul proviziilor. Iernarea familiilor exclusiv pe miere din sirop de zahar declanseaza diareea si nosemoza.
  • conditiilor optime de iernare (se are in vedere ca fiecare colonie sa dispuna la timpul potrivit de albina multa, tânara si neuzata, provizii de calitate, fara umiditate, avand asigurata linistea pe tot parcursul iernarii).

inlocuirea matcilor defecte sau epuizate se realizeaza mult mai usor toamna decât vara (prin unificarile tarzii cu roii formati pe timpul verii), evitând botcile de salvare si de roire naturala, urmarindu-se ca materialul nou introdus sa fie crescut din suse valoroase.

descapacirea fagurilor cu provizii insuficiente (se trec dupa diafragma si daca timpul permite, se descapacesc pentru ca albinele sa transporte mierea in cuib).

prevenirea furtisagului (nu trebuie neglijata stiut fiind ca atunci când culesul inceteaza brusc si incepem extractia mierii sau hraniri neglijente albinele devin nervoase si se ataca intre ele putând provoca decimarea stupinei).

definitivarea aranjarii cuiburilor folosind cele trei variante (indiferent de varianta aleasa se va urmari sa nu se lase in cuib faguri cu mai putin de 1,5-2 kg miere). Astfel vom avea:

familiile normale (1,5 kg albina) = 5 rame (3 cu miere, 2 cu pastura si miere) >> 15 kg provizii;

familiile puternice (2-2,5 kg) = 6 rame >> 18 kg provizii;

familiile foarte puternice (2,5-3,5 kg) provenite din unificarile târzii = 7 rame => 18-20 kg provizii; acestea pot fi iernate si pe 10 rame (25 kg provizii);

familii slabe (1-1,5 kg) = 4 rame >> 12 kg provizii;nucleele de rezerva (700-900 g albina) = 3 rame => 9 kg provizii, iernând mai multe intr-o cutie de stup, impachetate corespunzator. Sub acest numar iernarea devine riscanta si chiar daca recuperam o parte din albine acestea nu prezinta nici o garantie pentru cules).

Variante de iernare, in functie de necesitati. Modul de amplasare a rezervelor de hrana poate fi bilaterala, centrala sau unilaterala, ultimele doua fiind mai putin indicate, exceptie facând cazul familiilor mai slabe si cu rezerve insuficiente.

Varianta I iernare (fagurii cu provizii pe margine si cei cu celule goale si coroana in mijloc (coroana având cel putin 2 kg). Este varianta cea mai recomandata, conditia fiind existenta proviziilor corespunzatoare si existenta unor familii puternice.

Varianta a II-a iernare (fagurii cu provizii in centru si cei cu celule goale (1/2 rama) pe margini. Aceasta varianta se foloseste in cazul coloniilor puternice când proviziile nu sunt in cantitate suficienta, fiind un fel de varianta de salvare.

Varianta a III-a iernare (fagurii cu miere sunt aranjati in ordine descrescatoare de la un capat la celalalt). Aceasta varianta este recomandata atunci când iernam câte 2 familii slabe in aceeasi cutie de stup.

• instalarea gratiilor la urdinis;
• controlul periodic al urdinisurilor si inlaturarea albinelor moarte;
• controlul ghemului de iernare care trebuie sa aiba intre 15 si 25 cm (ghemul ideal fiind cel ce se  intinde pe 7 faguri, adica 25 cm);
• inlaturarea zapezii de pe urdinisuri si de pe vatra stupinei,
• stimularea zborului general de primavara si
• inceperea hranirilor stimulative cu turte de miere.

• cantitatea si calitatea hranei din cuib,
• calitatea matcii si ritmul de ouat,
• pastrarea caldurii cuibului,
• existenta unui cules de intretinere sau a unei hraniri stimulente.

• familii foarte slabe = sub 2 intervale;
• familii slabe = 3-4 intervale;
• familii mijlocii = 4-5 intervale;
• familii puternice = 6-7 intervale;
• familii foarte puternice = 7-8 intervale.

• Fagurii cu celule de trântori, gasiti in mijlocul cuibului, daca nu au inca puiet de lucratoare, vor fi scosi, exceptie facând coloniile din lotul de prasila.
• Fagurii cu prea multa miere se descapacesc pe portiuni mici si numai de la mijloc in jos, mierea fiind mutata de albine in coroanele altor faguri din cuib, lasând celulele goale, numai bune pentru ouat.
• Petele de diaree gasite pe rame se razuiesc si se spala cu o cârpa muiata intr-un dezinfectant (hipermanganat 1‰ sau amoniac 10%, ori solutie de formol 20%). Daca numarul fagurilor este prea mare fata de puterea de acoperire a coloniei, se lasa in stup numai fagurii bine acoperiti plus alti 2 de acoperire cu miere, spatiul gol de dupa diafragma completându-se cu materiale termoizolante.

Îndreptarea situatiilor critice

• fara puiet sau bezmetice vor fi unificate sau desfiintate,
• bolnave, cu vadite semne de nosemoza sau cele reduse ca populatie se unesc cu altele de acelasi fel formând o colonie puternica careia i se da o matca noua (Izolam aceasta colonie si o tratam pâna la completa vindecare).
• mici dar cu matci tinere merita sa fie pastrate ca unitati independente sub forma de nucleu, având grija sa primeasca, la timpul potrivit, sprijin de la coloniile mai puternice din stupina (puietul larvar fiind inlocuit cu puiet capacit ridicat din coloniile puternice care, la rândul lor vor creste puietul larvar); operatia aceasta ajuta ambelor colonii (oferind de lucru doicilor coloniilor puternice);
• fara hrana vor primi miere in faguri sau in pungi (câte 2 kg odata).

• Fagurii mucegaiti se elimina din stup si sunt inlocuiti cu faguri cu provizii de la depozit.
• Pâna la sfârsitul lunii martie cuiburile nu se largesc, ci se tin strânse pentru ca familiile sa aiba suprafete mari cu puiet in faguri.
• Dupa trecerea momentului critic al schimbarii albinei si aparitia albinei tinere in cantitate tot mai mare, se trece treptat la largirea cuibului, la inceput numai cu faguri inchisi la culoare, cu celule de albina, fara celule de trântori sau deformate. Operatia de largire se executa atunci când albinele ocupa bine toti fagurii si au trecut pe fetele exterioare ale fagurilor laterali. Fagurii folositi pentru largirea cuibului se stropesc cu apa indulcita cu miere sau se umplu cu sirop asezându-se câte unul in cuib, alaturi de ultimul fagure cu puiet.
• Spargerea cuibului (introducerea fagurilor in centrul cuibului),  din 7 in 7 zile, nu se practica decât atunci când vremea s-a stabilizat pe deplin si numai la familiile puternice ce ocupa minim 3-4 faguri cu puiet si au cel putin 5-6 intervale albina, de obicei la inflorirea pomilor fructiferi.
• Daca vom folosi faguri artificiali la largirea cuibului, pe timpul infloririi pomilor, acestia vor fi asezati mai spre margine si dupa inceputul claditului pot fi ridicati, asigurând un numar cât mai mare de faguri ce vor fi folositi pe timpul culesului de salcâm.