Materiale folosite
- miere
- zahăr
- polen
- înlocuitori proteici (lapte praf degresat)
- apă de colonie
Cu foarte puţin timp
înainte de începerea transvazării larvelor în botci, se
pregăteşte 1 g lăptişor cu câteva picături
de apă distilată, servind la fixarea mai uşoară
a larvei pe fundul botcii, apa distilată păstrând
o ambianţă umedă.
Organizarea
coloniei furnizoare
1.
Colonia sau coloniile care vor furniza larvele
trebuie să aibă mătci de cel puţin 2 ani
dar notate ca bune şi prolifice, ce vor fi deprinse cu
cel puţin 10 zile înainte să ouă sub izolator.
Mătcile vor fi schimbate în fiecare zi pe altă faţă
a fagurelui, însemnându-se pe speteaza superioară a fagurelui
data mutaţiei, indicând cu o săgeată pe care
anume din cele 2 feţe ale fagurelui a ouat în ziua respectivă.
Astfel, vom avea la dispoziţie sute de larve pentru mutaţie,
în vârstă de câteva ore. Matca stupului se prinde cu ajutorul
tubului de sticlă, fără a o atinge cu mâna şi
va fi eliberată imediat pe faţa a doua a fagurelui
sau pe un alt fagure gol, ce a stat cel puţin o zi la marginea
cuibului, pentru ca albinele curăţitoare să-l
ia în primire şi să-l cureţe. Rama cu izolatorul
sub care este matca, se introduce în mijlocul cuibului lângă
un fagure cu puiet necăpăcit, lăsând cel puţin
5 mm spaţiu gol între suprafaţa izolatorului şi
cea a fagurelui vecin din cuib. După 24 de ore matca este
din nou mutată, continuându-se mereu în felul acesta.
2.
A doua metodă
de izolare a mătcii pentru obţinerea de larve
cu vârstă precisă este cea fără izolator,
folosind aşezarea fagurilor în pat cald, spre peretele
din fund al stupului orânduind spaţiul pentru un nucleu
de 3 rame despărţit printr-o diafragmă specială,
perfect etanşă, având în partea de jos o fâşie
de gratie Hanemann de 3-4 cm. Prin gratie albinele coloniei
au posibilitatea să ia contact cu matca lor aflată
în nucleu. Operaţia se face astfel: se caută matca
stupului, se prinde cu tubul de sticlă, se închide provizoriu
într-o colivie până ce se organizează nucleul. În
nucleu se pune un fagure plin cu miere, unul cu miere şi
păstură, ambii cu albina acoperitoare. Între aceştia
se mătură cu peria albinele tinere de pe 2-3 faguri
cu puiet necăpăcit, iar în spaţiul liber din
mijlocul nucleului se introduce un fagure gol ceva mai vechi,
din cei deja curăţaţi de albine, uşor stropiţi
cu sirop. Deasupra, între rame, se pun şipci care închid
perfect golul dintre ele; matca se eliberează în spaţiul
din mijloc al nucleului, după care se pune ultima şipcă.
După 24 de ore scoatem fagurele cu ouă fără
albina acoperitoare şi fără matcă şi-l
introducem dincolo de diafragmă, în cuibul mare sau chiar
în altă colonie, înlocuindu-l în nucleu cu un altul gol
pe care se eliberează matca din tubul de sticlă. În
felul acesta se procedează zilnic, însemnând fiecare fagure
cu ouă, sus pe leţişor, cu o piuneză albastră,
galbenă sau roşie, pentru a cunoaşte vârsta viitoarelor
larve. Cuibul mare se va supraveghea ca nu cumva albinele să
clădească acolo botci, care, dacă apar se vor
strica.
Fiecare apicultor care se
ocupă cu obţinerea lăptişorului îşi
va alege metoda care i se pare mai convenabilă.
Lucrările propriu-zise
Sunt cunoscute mai multe metode,
la noi fiind mai cunoscute cele ale lui Hanganu şi Liviu
Pădurean.
Metoda Hanganu
Cere lucru în exces şi
intervenţii dese, supunând colonia la un efort de scurtă
durată (3-6 zile de orfanizare), lucrarea putând fi repetată
după 20 de zile. Orfanizarea repetată nu este totuşi
recomandată, slăbind mult potenţialul coloniilor
(mai ales spre sfârşitul sezonului de vară, albinele
intrând în iarnă insuficient pregătite). Se pot face
serii de 2-5 stupi zilnic, în funcţie de mărimea stupinei
şi timpul disponibil. Autorul opera, în mod obişnuit,
cu 3 stupi pe zi, timp de 2 zile consecutive, ziua a 3-a fiind
liberă pentru celelalte lucrări din stupină.
Înaintea începerii lucrărilor cu câte 3 stupi se pregătesc
6 stupi goi de acelaşi tip, care se aşează la
o margine a stupinei, puţin mai departe de ultimul rând.
Ziua 1-a
Se deschide stupul nr 1 din
prima serie de 3, se aleg 2 rame cu provizii (una cu miere în
majoritate necăpăcită, cealaltă cu miere
şi păstură), care vor rămâne în stupul de
origine împreună cu majoritatea albinei. Matca coloniei
împreună cu fagurele pe care se află şi albina
acoperitoare se mută într-unul din stupii goi, împreună
cu toţi fagurii cu puiet şi ouă rămaşi
(fără albina acoperitoare care rămâne în stupul
de origine). Fagurii cu puiet se perie (nu brutal) lăsând
o parte din albina acoperitoare pe fagurii care se vor muta
în stupul cu matcă de la marginea stupinei, care va mai
primi albină tânără scuturată din 2-3 stupi
vecini, albinele pulverizându-se cu sirop şi scuturându-se
dincolo după diafragmă (în golul stupului). Fagurii
periaţi se restituie stupilor din care au fost scoşi
provizoriu. În stupul în care s-a periat albina tânără
(de la marginea stupinei), se pune un hrănitor cu apă
(având grijă ca aceasta să fie asigurată 2-3
zile la rând), până începe să-şi formeze albine
de zbor. Roiul astfel format va fi bine împachetat cu perne
protectoare.
Stupul nr. 1 cu cei 2 faguri
cu miere şi păstură, toată culegătoarea
şi albina scuturată, va primi în mijloc 1 ramă
cu hrănitor cu jgheab, având celulele fagurelui umplute
cu sirop diluat. De o parte şi de alta se lasă loc
pentru introducerea celor 2 rame port-botci, apoi sunt aşezaţi
cei 2 faguri cu miere şi păstură. Cu ajutorul
fumului şi o perie, albina ce stă revărsată
pe pereţii stupului va fi dirijată spre aceşti
faguri, golul rămas în părţile laterale fiind
mărginit cu 2 diafragme etanşe, urmate de pernele
de împachetarej. Se aşează apoi podişorul şi
capacul lăsând colonia orfană timp de 2 ore. Simţindu-se
strâmtorată, albina se revarsă spre ieşire şi
ocupă toată scândura de zbor şi peretele frontal
al stupului (ori fac barbă). Se procedează apoi la
fel şi cu celelalte 2 colonii din primul grup de 3 alese
pentru producerea lăptişorului, având de acum 3 roi
artificiali în 3 stupi goi de la marginea stupinei, întreaga
operaţie durând aproximativ 1,5 ore, dacă este îndeplinită
de 2 persoane.
După terminarea acestor
lucrări se începe transvazarea larvelor tinere de câteva
ore, în botcile artificiale lipite pe barele mobile, barele
port-botci cu larve fiind ţinute provizoriu sub un prosop
umed, până ce toate cele 10 bare sunt completate, după
care se introduc în cele 2 rame cu suporţi, fiind introduse
în stupul orfanizat nr. 1. stupul se va deschide în cea de-a
3-a zi pentru recoltarea lăptişorului. Până atunci,
de 2 ori pe zi, se va turna în jgheabul ramei hrănitor,
câte 100 g miere cu polen, procedându-se la fel şi cu celelalte
2 colonii orfanizate.
Ziua a 2-a
Se repetă operaţia
descrisă mai sus cu cel de-al doilea grup de 3 stupi (4,
5, 6).
Ziua a 3-a
Este dedicată altor lucrări
din stupină.
Ziua a 4-a
La orele 7-8 se scot pe rând
toate ramele cu botci din primii 3 stupi, măturând în stupi
toate albinele acoperitoare. Ramele port-botci sunt transportate
în camera de lucru, unde, după eliminarea larvelor, se
recoltează lăptişorul şi aceleaşi botci
sunt înzestrate din nou cu larve tinere de cel mult 24 de ore,
dându-le spre îngrijire albinelor din primul lot (familiilor
1, 2 şi 3), fiecare familie fiind supusă la sarcina
de a da lăptişor în 2 serii consecutive a câte 3 zile.
Ziua a 5-a
Se repetă aceleaşi
operaţii cu lotul 2 (grupa a 2-a de 3 stupi 4-5-6).
Ziua a 6-a
Este consacrată altor
lucrări din stupină (liberă).
Ziua a 7-a
Se recoltează a doua oară
lăptişorul de la primul lot (1-2-3) şi se reorganizează
vechile familii astfel:
- se scot toate diafragmele şi împachetajul
din stupul nr. 1.
- cei 2 faguri cu provizii se trec la margine.
- toate albinele se pulverizează cu
sirop foarte puţin îndulcit, parfumat cu esenţă
de lămâie sau de colonie.
- se acoperă provizoriu stupul şi
se aduc la loc faguri cu vechea matcă şi albina
însoţitoare (pulverizaţi cu acelaşi sirop
cu miros unificator).
- se orfanizează stupul 7 din lotul
3 (grupa a 3-a), făcând aceleaşi operaţii
preliminare executate cu 7 zile înainte la stupul nr. 1
din grupa I-a. De data aceasta, fagurele cu matcă şi
albina acoperitoare din stupul nr. 7, după ce au fost
pulverizate cu acelaşi sirop, vor fi mutaţi în
stupul rămas gol (de unde s-a înapoiat matca cu fagurii
şi albina însoţitoare a coloniei nr. 1). Albinele
culegătoare ale roiului, deşi vor primi o matcă
străină, fiind pulverizate cu acelaşi sirop,
vor accepta matca şi albinele ei, primind toţi
fagurii cu puiet şi hrană ai stupului nr. 7, de
pe care s-a periat înainte toată albina acoperitoare
în stupul lor de origine. Stupul nr. 7, care este primul
din lotul 3, rămâne orfan într-o situaţie mult
mai bună decât cei 6 din primele 2 loturi, căci
pe cele 2 rame cu miere şi păstură şi
pe cea cu jgheab de hrănit lăsate în stup, se
găseşte acum aproape întreaga populaţie.
În felul acesta se procedează
tot sezonul, până la folosirea pe rând a tuturor stupilor
din stupină în lucrările de producţie a lăptişorului
(până la 1 august), ultimii stupi orfanizaţi, după
extragerea lăptişorului, unificându-se cu cei 6 roi
cu mătci care s-au format la începerea lucrărilor
(de la marginea stupinei).
În loc să lucrăm
zilnic cu câte 3 stupi, se poate lucra cu 4, 5, 2 sau chiar
cu unul singur, păstrând însă totdeauna a 3-a zi liberă.
Forţarea coloniilor orfanizate să dea 3 serii de lăptişor
nu este recomandată (coloniile devenind apatice şi
epuizate, predispuse la îmbolnăviri şi bezmeticire),
cantităţile de lăptişor fiind mult mai mici
ca la prima serie. Dacă coloniile au fost lăsate să
se refacă o perioadă de 25 de zile se poate trece
la alte 2 serii de recoltare de lăptişor dar, neajunsul
cel mare, coloniile orfanizate sunt scoase din producţia
de miere şi ceară.
Metoda Liviu Pădurean
În producţia lăptişorului
sunt folosite numai familiile puternice, producătoare de
miere, fără ca acestora să le scadă producţia
cu mai mult de 10%. Se organizează 3 categorii de familii:
de prăsilă, pornitoare şi doici.
Colonia de prăsilă
Este cea care furnizează
larve de vârstă precisă (cât mai tinere posibil) din
cele eclozionate în acea zi.
Colonia pornitoare
Se formează cu 3-4 zile
înainte. Într-un stup perfect curat se formează un roi
(de 1,2-2 kg albine) cu albine tinere, fără matcă,
oferite de stupii furnizori, starterul având în componenţă
2 faguri cu miere şi polen, şi 3 faguri cu puiet căpăcit
cu albina acoperitoare. După 7 zile i se mai adaugă
un fagure căpăcit fără albină, operaţia
repetându-se din 3 în 3 zile, cu care ocazie se retrage câte
1 fagure golit de puietul ce a eclozionat între timp. În felul
acesta, în stupul pornitor vor fi în permanenţă 6
faguri (2 cu hrană şi 4 cu puiet căpăcit).
Albinele coloniei pornitoare vor fi zilnic stimulate cu sirop
cu proteine sau miere cu păstură (100-150 g), unei
familii pornitoare fiindu-i repartizate 12 colonii doici ce
vor produce lăptişor zilnic, dar şi miere, căci
ele sunt colonii normale (cu matcă). Fiecare colonie pornitoare
(starter) ia în îngrijire câte 2 serii de larve în fiecare zi,
după acceptare acestea fiind transferate în familiile doici
(familii normale cu matcă).
Coloniile doici
Pot fi toate cele puternice
de producţie, care au mătci de 2 ani. Fiecare colonie
va primi în fiecare zi, de la familiile starter, câte una sau
2 bare cu larve. În ziua a 3-a, când urmează să fie
puse la colonia doică a 3-a serie de bare port-botci, prima
serie dată cu 3 zile înainte este scoasă spre recoltare.
Botcile rămase după recoltare se reînsămânţează,
după ce au fost date în prealabil câteva ore, spre curăţare,
coloniei pornitoare. Se lucrează astfel în mod continuu
în fiecare zi, de la fiecare colonie doică recoltându-se
1-2 bare cu 15-30 de botci (în funcţie de numărul
dat în prealabil). Folosind această metodă, zilnic
o colonie poate produce în medie 4 g de lăptişor,
din luna mai până în luna august inclusiv, putându-se obţine
o medie de 350 g lăptişor de colonie.
Producerea lăptişorului
Seara, între orele 18-19 se
dau coloniei pornitoare barele cu 50-100 botci cu larve, lipite
câte 16-18 pe fiecare bară, familia pornitoare puternic
stimulată primind 85-95% din materialul dat. Dimineaţa,
la orele 7-8, acest material va fi distribuit coloniilor doici,
fiecare colonie primind câte 1-2 bare port-botci aşezate
într-o ramă care se introduce între 2 faguri cu puiet căpăcit
şi necăpăcit. În locul barelor cu botci, scoase
din starter, vor fi introduse altele cu larve proaspăt
transvazate, în vederea acceptării. Seara operaţia
se ia de la început.
Replantarea botcilor
cu alte larve
Se recomandă ca la extragerea
lăptişorului să lucreze 2 persoane (una extrage,
cealaltă replantează larvele în botcile golite). Barele
cu botci replantate stau tot sub un prosop uşor umezit
cu apă călduţă, până se termină
plantatul botcilor ce se dau aceluiaşi stup imediat, pentru
a lucra în continuare. Dacă cumva s-a întârziat cu replantarea
larvelor este indicată aşezarea pe fundul botcilor,
cu ajutorul unui beţişor, a unei cantităţi
foarte mici de lăptişor diluat cu apă distilată.
Dacă resturile de lăptişor rămase pe fundul
şi pereţii botcilor s-au uscat, este nevoie de curăţirea
lor cum s-a arătat mai înainte.
Păstrarea
lăptişorului
Lăptişorul începe
a-şi pierde din calităţi chiar din primele 2
ore de la extracţie. De aceea trebuie să fie cât mai
curând liofilizat.
Tehnici de
sporire a producţiei de miere
În vederea sporirii producţiei
de miere și a obținerii unor familii foarte
puternice pe timpul culesului principal se vor aplica
următoarele metode:
Metoda Miller
cu o singură matcă
Se bazează pe principiul
descongestionării periodice a cuibului. Începând din aprilie,
când pomii roditori încep să înflorească, matca este
izolată cu o gratie în cele 2 corpuri ME de jos (tehnica
este folosită în S.U.A.).
Coloniile ME care au ajuns
la înflorirea pomilor să ocupe masiv 2 corpuri vor fi trecute
pe 3 corpuri, corpul de jos fiind cel cu matcă, izolată
cu gratie. Urmează un nou corp de strânsură (cu faguri
gata clădiţi), urmat de cel de al 3-lea corp (fostul
2), fagurii ultimului corp periindu-se de albine pe un cearşaf
întins în faţa urdinişului. Cu această ocazie,
se vor strica şi botcile găsite. O parte din albinele
măturate se va ridica sus, în corpul cu puiet, restul rămânând
în cuib cu matca. În corpul de sus, cu multă albină
tânără, din 2 în 2 zile se va intercala câte 1 fagure
artificial ce va fi scos imediat după clădire. Peste
10 zile se va verifica din nou corpul de sus pentru a vedea
dacă albinele şi-au făcut botci, distrugându-le
pe cele găsite. Pentru preîntâmpinarea roirii, din corpul
de jos se mută periodic fagurii cu puiet şi albină
acoperitoare într-un nou corp (corpul 4), pus deasupra fostului
corp 2. Fagurii vor fi aşezaţi în mijloc, mărginindu-i
în ambele părţi cu faguri goi gata clădiţi
şi artificiali. La mutarea puietului în corpul 4, dacă
se găsesc botci de roit, acestea vor fi stricate.
La un cules bogat şi
prelungit, americanii care nu dispun de un al 5-lea corp, extrag
o parte din mierea maturată din corpurile 3 şi 2,
aşezând fagurii la locul lor după extracţie.
Cu această ocazie, se retrage gratia de la corpul de jos
pentru a înlesni extinderea cuibului.
Metoda Miller cere un inventar
redus, dar, desele intervenţii necesită un volum de
lucru mărit şi necesită mână de lucru în
plus, stupii fiind greu de manipulat fără mijloace
adecvate.
Metoda
lui Robinson cu magazine
Este practicată mult
în S.U.A., coloniile iernând pe 2 corpuri tip Langstroth, cu
populaţii puternice şi rezerve însemnate de miere
şi păstură, pentru siguranţă adăugându-se
încă un corp magazin plin cu miere de cea mai bună
calitate în faguri de culoare închisă.
La controlul din martie se
desface unitatea ghemului din cele 2 corpuri de iernare, majoritatea
albinelor aflându-se în corpul de sus, sub magazin. Din corpul
de jos se scot 4 faguri goi şi se înlocuiesc cu faguri
plini aduşi de la depozit, lăsând ceilalţi faguri
goi la mijloc. Pentru ca ghemul şi cuibul să stea
în locul cel mai cald din stup, magazinul de recoltă se
intercalează între cele 2 corpuri. În felul acesta albinele
stau sus la căldură, având jos provizii însemnate.
Pentru extinderea ouatului, atunci când situaţia o cere,
magazinul de recoltă va fi coborât pe fundul stupului,
reorganizând colonia pe ambele corpuri.
La începutul lunii mai, pentru
a preveni apariţia frigului roitului, se face prima inversare
a cuibului, iar odată cu inversarea, magazinul va fi urcat
direct deasupra cuibului, izolându-l cu gratie. La această
metodă strămutarea mierii din corpurile cu miere în
zonele cu puiet echivalează cu o hrănire stimulentă.
Pe măsură ce culesul
se intensifică, peste ultimul corp se adaugă un nou
corp cu faguri noi gata clădiţi şi artificiali.
Cu ocazia marelui cules mulţi apicultori americani obişnuiesc
să schimbe anual mătcile, pentru a evita intrarea
coloniilor în frigurile roitului.
Roiul stolon se formează
într-un corp aparte aşezat pe un fund cu dublu separator,
aşezat deasupra FB, cu 2-3 faguri cu puiet căpăcit
şi albină acoperitoare ridicaţi din corpul de
jos, peste care se mai perie albinele de pe alţi 2-3 faguri
cu puiet deschis. Se va deschide un nou urdiniş şi,
după câteva ore se va altoi o botcă sau se va da,
într-o colivie automată, o matcă virgină care
încă nu a fost încă hrănită de albinele
coloniei de selecţie din care provine. După începerea
pontei se retrag atât separatorul dublu de sub corpul noului
roi, cât şi gratia Hanemann, ce desparte cuibul de jos.
Matca de jos nu va urca sus, corpurile cu miere constituind
un baraj, iar matca tânără, cu timpul va coborî în
corpul de jos, înlocuind matca bătrână.
După floarea soarelui
stupul se reduce la cele 2 corpuri iniţiale, colonia fiind
pregătită pentru o nouă iernare.
Metoda lui
John Long
Această metodă este
practicată în Iowa (S.U.A.). Cuibul coloniei este păstrat
atât iarna cât şi vara pe 3 corpuri. În timpul roirii se
inversează corpurile iar la cules se adaugă corpuri
suplimentare. Pe timpul iernii cele 3 corpuri vor avea faguri
închişi la culoare, fiecare colonie având asigurate proviziile
de miere şi păstură (circa 36 kg).
În primăvară matca
ocupă cu puiet corpul superior dar, când albinele blochează
cuibul cu miere, matca e obligată să coboare în corpul
de jos (cel din mijloc). Aici matca găseşte mai puţină
căldură şi, dacă stuparul nu intervine cuibul
va suferi o stagnare. De aceea, se recomandă coborârea
fagurilor cu puiet din corpul de sus pe fund, deasupra acestora
punându-se fagurii goi gata clădiţi şi buni de
ouat, unde matca îşi va continua nestingherită activitatea.
Când fagurii de jos vor fi goliţi de puiet se va face o
nouă inversare. Inversările vor continua, totdeauna
având grijă ca fagurii cu puiet să fie aşezaţi
pe fundul stupului, urmaţi de fagurii buni de ouat.
Pentru a se înlesni coloniilor
o circulaţie mai activă, începând din aprilie, la
fiecare corp de cuib se va deschide urdinişul superior.
La apariţia culesului mare se pune o gratie Hanemann peste
cuibul cu 3 corpuri şi se adaugă corpuri suplimentare.
Inversarea periodică va continua pentru prevenirea roitului.
Metoda poate fi extinsă
şi la stupul Dadant dublu, dar, având în vedere volumul
lui mai mare, spaţiul se va mări numai în raport cu
nevoile coloniei.
Metoda
coloniilor de strânsură
În acest scop, colonia mamă
împreună cu nucleul ajutător din acelaşi stup
sau cu roiul stolon alăturat, formează o unitate de
producţie. Unele FAV ajung să fie atât de înaintate
încât pot constitui singure unităţi economice rentabile,
valorificând culesul independent. Cei mai mulţi stoloni
vor trebui însă uniţi cu FAB asigurându-se astfel
colonii puternice de strânsură, care vor da producţii
mari. Cele mai rentabile colonii s-au dovedit a fi cele care
au 5 kg de albine zburătoare.
Stupii orizontali pe 24 rame,
pot adăposti pe timpul iernii FAB puternice, având de o
parte şi alta câte un nucleu. Coloniile sunt despărţite
prin diafragme duble din pânză metalică sau gratie
dublă, ori sunt întreţinute în stupi separaţi,
grupate câte 3-4, în vederea uşurării formării
coloniilor de strânsură ce se organizează, cu câteva
zile înaintea culesului, prin cedarea culegătoarelor. Coloniile
mutate pe noi locuri în stupină vor primi pentru câteva
zile apă în faguri.
Ca regulă generală,
coloniile care din anumite motive nu au putut atinge în
pragul marelui cules cel puţin 3,5 kg de albină zburătoare,
vor valorifica culesul mult mai bine dacă se vor uni, păstrând
mătcile disponibile în nuclee puse în stupi colectivi.
Metoda Snellgrove
Este folosită la stupii
ME sau verticali ce au deasupra lor câte un nucleu stolon, separat
de colonia de jos printr-un podişor Snellgrove. Nucleul
stolon va fi ajutat cu puiet căpăcit din FAB, înaintea
culesului devenind un roi puternic ce va ajuta cu culegătoare
FB din corpul de jos.
Cu 3 zile înaintea culesului
se face o ultimă inversare a corpurilor cuibului de jos,
astfel încât în corpul coborât pe fund se află majoritatea
puietului deschis. Pentru a elibera cât mai multă albină
pentru cules, se ridică în roiul stolon 2-3 faguri cu puiet
necăpăcit, fără albina acoperitoare. În
corpul ce a fost până atunci pe fund şi prin inversare
este acum sus, se află fagurii cu puiet matur gata de eclozionare,
cât şi faguri goliţi de puiet pe care matca îi va
ocupa repede, faguri cu păstură şi miere aflându-se
spre margini. Urdinişurile rotunde din pereţii frontali
ai acestor corpuri vor fi lăsate deschise în permanenţă
până la terminarea culesului, albinele găsind cea
mai scurtă cale către fagurii cu strânsură.
Deasupra cuibului format de
cele 2-3 corpuri de jos se pune o gratie Hanemann, având peste
ea un corp cu faguri goi şi 2-3 artificiali, deasupra acestui
nou corp aşezându-se roiul stolon cu podişor Snellgrove,
urdinişul acestuia fiind poziţionat invers decât urdinişurile
coloniei de jos. La 4 zile de la începerea culesului, în plină
zi de zbor se face prima absorbţie de albină zburătoare,
închizând urdinişul de sus al podişorului Snellgrove,
deschizându-l pe cel de jos paralel, concomitent cu deschiderea
unui alt urdiniş al podişorului Snellgrove, situat
pe o altă latură de stup. Albinele roiului stolon
vor ieşi pe acest nou urdiniş, unde se va fixa o nouă
scândurică viu colorată. După 7 zile se va proceda
la o nouă absorbţie schimbând poziţia urdinişurilor
şi montând noi scândurici de aterizare.
Gratia Hanemann pusă
iniţial peste cuib poate fi suprimată, dacă primul
corp cu strânsură este ocupat cu miere, corp peste care
matca cu greu trece. Distanţarea fagurilor goi gata clădiţi
poate constitui de asemenea o nouă barieră pentru
matcă, mai ales că aceasta are la dispoziţie
3 corpuri de stup pentru dezvoltarea cuibului.
În cazul în care nu dispunem
de podişoare Snellgrove, cele două colonii se unesc
prin metoda cu ziar, având grijă să uniformizăm
mirosurile cu 24 ore înainte, matca de jos fiind ridicată
cu 3-4 faguri pentru formarea nucleelor de rezervă în stupul
pepinieră. La momentul oportun, ea va fi înlăturată,
nucleului orfanizat aplicându-i o botcă de calitate. Urdinişul
fostei colonii de sus poate fi păstrat în continuare, împiedicându-se
astfel apariţia unor perturbări la albinele obişnuite
cu acel urdiniş.
Crearea spaţiului
pentru cules
Metodele
aplicate coloniilor puternice:
1. La stupii multietajaţi
cu 2 mătci şi podişor Snellgrove
Prin inversările periodice
ale cuibului (la 10-15 zile) se evită pericolul roitului,
roiul stolon de sus primind din când în când faguri cu puiet
căpăcit ridicaţi din corpul de jos. Pentru lărgirea
spaţiului se adaugă peste colonia de jos (FB) un nou
corp de recoltă, despărţit de cuib cu gratie
Hanemann. Prin inversarea urdinişurilor făcută
după metoda Snellgrove, corpurile de jos au absorbit deja
culegătoarele FA din corpul de sus. Este timpul să
se aplice metoda lui Farrar.
Metoda Farrar
Cu 24 ore înainte, cu ajutorul
unui tampon de vată îmbibat cu un parfum, se uniformizează
mirosul celor 2 colonii. A 2-a zi podişorul Snellgrove
se retrage definitiv, fiind înlocuit cu o gratie Hanemann. Înainte
cu 2 zile înaintea culesului principal, se extrage toată
mierea din corpul de recoltă intercalat, pentru a face
loc recoltei ce urmează, peste corpul cu miere extrasă
intercalând un al doilea corp de strânsură.
2. La stupul Dadant-dublu
După inversările
făcute la timp, având şi roiul stolon deasupra, marele
cules va găsi stupul pregătit cu fagurii cu puiet
urcaţi în corpul de deasupra (cel cu roiul stolon), în
locul lor fiind aduşi alţi faguri gata clădiţi
şi 1-3 faguri artificiali. Pentru strângerea recoltei deasupra
FB se intercalează un corp, sub podişorul Snellgrove,
despărţit de cuibul de jos cu gratie.
3. La stupii Dadant cu magazin
Li se adaugă 2 magazine
cu faguri gata clădiţi, fagurii din magazine fiind
puţin mai distanţaţi pentru ca albinele clăditoare
să lungească celulele, şi astfel matca să
nu poată depune ouă în ei. Pe măsura culesului
se suprapun alte magazine sau câte un corp întreg.
4. La stupii orizontali
cu o singură matcă
La stupii puternici şi
cu 2 urdinişuri, operaţiile ce premerg marelui cules
sunt puţin mai complicate. Dacă cuibul ocupă
15-6 faguri rămâne puţin loc pentru strânsură.
Este nevoie să extragem mai des mierea pentru ca albinele
să aibă suficient spaţiu pentru strânsură.
O metodă bună de restrângere a cuibului pe 10 faguri
este folosirea unei diafragme cu gratie Hanemann. Fiind blocată
pe 10 faguri matca va oua pe elipse mai mari, ocupând aproape
toată suprafaţa fagurilor iar pentru cules vor rămâne
disponibili 14 faguri.
Cu 10-12 zile înaintea culesului,
cuibul mătcii se izolează în partea opusă urdinişului
principal, pe o suprafaţă de cel mult 30 cm lărgime,
pe cel mult 6 faguri (1 cu puiet căpăcit, 2 gata clădiţi
şi pulverizaţi cu apă îndulcită, 1-2 faguri
artificiali, 1 cu păstură şi miere), restul fagurilor
cu puiet necăpăcit aşezându-se dincolo de gratie,
în corpul de strânsură, aşezaţi chiar lângă
gratie, în aceeaşi ordine în care a fost cuibul mătcii
înaintea schimbării. Urmează apoi puietul căpăcit,
iar după ei, la marginea opusă cuibului se completează
cu faguri gata clădiţi.
În cazul în care se practică
pastoralul, matca nu se îngrădeşte pe 6 faguri, ci
pe 10, scoţând din marginea compartimentului de strânsură
3 faguri cu miere maturată. Fagurii rămaşi în
compartimentul de strânsură vor fi împinşi spre golul
creat după retragerea fagurilor cu miere. În golul rămas
acum lângă gratie se aşează fagurii cu puiet
retraşi din cuib, matca rămânând pe loc, compartimentul
cuibului fiind completat cu atâţia faguri gata clădiţi
şi artificiali câţi au fost trecuţi dincolo de
gratie. În pragul marelui cules, se scoate capacul stupului
orizontal din balamale, se ridică scândurelele podişorului
din mijlocul stupului, se aplică o gratie şi un corp
de stup vertical plin cu faguri clădiţi sau 2 magazii
de recoltă.
Aplicarea unui corp de vertical
sau a magazinelor de recoltă deasupra stupilor orizontali
dă rezultate şi mai bune la stupii cu 2 colonii.
Toate aceste tehnici nu sunt
lipsite de risc, știut fiind că, în situația depășirii pragului
de roire și a compromiterii marelui cules, acestea riscă să
roiască.
