Miere de albine pastoral

Sunt foarte contrariat de neprimirea banilor de la A.C.A judetiana careia i-am predat mierea de tei si floarea soarelui. As dori sa aflu cine este vinovat de intirziere: beneficiarul, exportatorul, intermediarul sau eu ca le-am predat mierea?

Titlul articolului	Autor	Comentatori	Anul
Mierea româneasca în pericol		Mary Pana, Teodor Boncescu	2004
Miere fara reziduuri	Joel Schiro		2004

Mierea românească în pericol!

Deşi de o calitate inferioară, datorită preţului scăzut, mierea provenită din China reprezenta, în 2001, 15-20% din consumul total al UE, fiind utilizată în industrie şi bine vândută în sectorul "marea distribuţie". Ca urmare a depistării de reziduuri de cloramfenicol (interzis atât în Europa cât şi în SUA), Comisia Europeană a decis oprirea importurilor de miere chinezească (30 ian. 2002/69/CE).

Problema reziduurilor de antibiotice este de o importanţă majoră şi a afectat şi exportul de miere din România. Este uşor să pierzi o piaţă şi aproape imposibil să o recâştigi!

Aşa cum au declarat Eugen Zorici, preşedintele ACAR (Asociaţia Crescătorilor Apicoli din România) http://www.uniuneaeuropeana.go.ro/mierea%20romaneasca%20in23072003.htm şi alte personalităţi din domeniu (http://www.medfam.ro/rompres/modules.php?name=News&file=article&sid=1779), începând cu 2004 România riscă să nu mai poată exporta miere pe piaţa UE în cazul în care produsele autohtone nu vor respecta concentraţiile de antibiotice admise. Calităţile deosebite ale mierii româneşti au fost remarcate de ţările importatoare care au utilizat-o în vederea realizării unor mixturi cu mierea de mai slabă calitate provenită din alte state, dar, datorită depistării în 2002 a unui lot cu antibiotice, România a pierdut unele pieţe, riscând ca mierea românească să nu mai fie recunoscută ca o miere ecologică.

Întrucât, pe plan intern, consumul anual este destul de scăzut (aproximativ 50-60 g pe locuitor, faţă de 1,5-1,7 kg pe locuitor în Germania), 90% din producţia de miere este destinată exportului. Directivele Comunităţii Europene 96/23, 97/747 (http://financiar.rol.ro/stiri/2003/12/121172.htm) au stabilit unele măsuri de control şi norme de calitate, pentru 2003 limita fiind de 20 părţi/bilion la streptomicină, 10 părţi/bilion la tetraciclină şi sulfamide, impunând absenţa totală a cloramfenicolului şi nitrofuranului. Pentru realizarea indicilor de calitate ceruţi (care în fiecare an se apropie şi mai mult de 0), procesatorii de miere au fost obligaţi să facă analizele de calitate cerute, analize destul de costisitoare şi de durată, influenţând negativ ritmul de preluare şi de export al mierii, România ajungând totuşi să producă miere recunoscută ca "miere BIO".

Problema reziduurilor de antibiotice în miere este de o importanţă majoră şi ar fi bine ca personalităţile din domeniul apicol să se implice mai mult pentru ca această problemă să fie cât mai bine înţeleasă de apicultori şi de organele guvernamentale de resort, apicultorii primind tot sprijinul posibil în vederea luării măsurilor celor mai adecvate, efectuând tratamente la albine numai atunci când este absolută nevoie şi, pe cât se poate, numai cu medicamente care să nu lase reziduuri.

Deşi nu sunt cel mai indicat să tratez această problemă, fiind un simplu apicultor practician, la propunerea doamnei Dr. Mary PANA, Director departament sănătate şi distribuţie GUYOMARC`H ROMANIA, tel.:+4021-310 27 64 fax:+4021-313 45 04, m-am hotărât să fac un rezumat al unor informaţii găsite sau primite, doritorii de informaţii suplimentare putând accesa:

http://www.apiservices.com/spmf/sapmp/residus_antibiotiques.htm ;
http://www.apiculture.com/databases/legislation/decret_30_06_03).htm; sau
http://www.apiculture.com/spmf/

Clarificări asupra unor date apărute în revistele franceze de specialitate din dec. 2002 (Joel Schiro)

Cu privire la contestarea făcută de unii apicultori, asupra validităţii şi fiabilităţii metodelor de laborator de evidenţiere a reziduurilor de antibiotice, autorul articolului consideră contestarea metodelor drept un obicei al tuturor ipocriţilor care nu doresc să dezbată fondul problemei. Metodele de analiză cele mai economice dar şi cele mai puţin fiabile sunt CHARM TEST şi ELISA. Fiabilitatea redusă a celor două teste face ca orice rezultat dubios să fie recontrolat şi validat prin HPLC, tehnică pe care nimeni nu o mai poate contesta.

În ultimii ani, s-a trecut de la un prag de detectabilitate de 500 PPB (respectiv 0,5gr/tonă miere) la 10 PPB (respectiv 0,01 gr antibiotic rezidual/tona miere) fiind posibil a fi detectate şi cantităţi mult mai mici.

Afirmaţia legată de posibilitatea poluării exogene a mierii este falsă în proporţie de 95%. Posibilitatea reală ca 5% din cazurile de poluare să fie datorate unor cauze externe de mediu este un subiect asupra căruia se poate discuta ore în şir şi, prin urmare, analizele sunt singurele care decid dacă o miere va fi sau nu retrasă de pe piaţă. Adevărata problemă constă în informarea apicultorilor asupra riscurilor care decurg din practicile greşite şi de a-i ajuta să evolueze către respectarea reglementărilor şi tehnicilor de control. Astfel, producătorii de miere trebuie să-şi fixeze cât mai repede un obiectiv "fără reziduuri" şi să fie ajutaţi printr-o informaţie corectă şi sprijin material în vederea realizării acestui obiectiv. Pe de altă parte, acţiunile apicultorilor vor fi facilitate dacă albinele vor fi mai puţin expuse intoxicaţiilor determinate de produsele fito-sanitare, ştiut fiind că un organism deja slăbit este mult mai expus bacteriilor, paraziţilor şi viruşilor care necesită, în mod automat, o utilizare crescută de medicamente disponibile.

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR) va acorda, anul acesta, subventii la exportul de miere de albine si vin. "Exista un fond, cuprins in buget, de 500 miliarde de lei pe care il putem folosi pentru promovarea exporturilor la aceste produse", a declarat Ilie Sarbu, ministrul MAPDR. Prin aceste masuri, se incearca cresterea exporturilor, deoarece balanta comerciala a produselor agroalimentare continua sa ramana puternic dezechilibrata in favoarea importurilor, in crestere cu peste 50% in primele doua luni din acest an, deficitul fiind de aproape 200 milioane de euro. Potrivit ministrului Agriculturii, s-ar putea acorda subventii si pentru exportul la miei, dar, deocamdata, nu se cunoaste valoarea ce se va acorda pentru un produs. Anul trecut, s-a incercat subventionarea exporturilor la carnea de pui, masura care este in discutia oficialilor si in prezent. "Nu am reusit, in 2003, subventionarea exporturilor la carnea de pui si in acest an sunt retineri, pentru ca producatorii vor o subventie egala cu cea din UE, ceea ce nu ne putem permite", a adaugat Sarbu. In 2003, importurile au totalizat 1,5 miliarde de euro, devansand exporturile cu aproximativ un miliard de euro. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, importurile au urcat de la 175,4 milioane de euro, la sfarsitul lunii februarie 2003, la 263,7 milioane de euro, in primele doua luni din acest an. Cea mai mare pondere in cresterea deficitului au avut-o importurile de cereale. In acelasi timp, avansul exporturilor a fost de 24,6%, de la 51,2 milioane de euro la 63,8 milioane de euro. (sursa: Cotidianul, 15.04.2004)

După cum o albină are nevoie de colonie ca să poată trăi tot aşa şi acest site are nevoie de comunitatea apicultorilor, de contribuţiile dumneavoastră pentru ca fiecare dintre noi să poată zbura către noi orizonturi descoperind tot mai multe taine din viaţa albinelor. Cu toate că până în prezent aceste contribuţii întârzie să apară şi majoritatea cititorilor acestui site aşteaptă doar să primească informaţia gata prelucrată, am acţionat după vechiul principiu: "do ut des" (oferă ca să poţi primi). De aceea, acest site este deschis tuturor contribuţiilor, responsabilitatea pentru adevărul informaţiilor aparţinând apicultorilor sau altor persoane ce au tangenţă cu apicultura. Nu mai aşa este posibil PROGRESUL!