1. asistenţa tehnică acordată apicultorilor;
2. lupta contra varroozei;
3. raţionalizarea transhumanţei;
4. repopularea şeptelului apicol;
5. cercetarea aplicată în domeniul apiculturii şi a produselor apicole.

1. Asistenţa tehnică: este destinată creşterii eficacităţii producţiei şi comercializării, prin aplicarea celor mai bune tehnici. Cursurile de formare şi alte acţiuni similare pentru apicultorii şi responsabilii de asociaţii sau de cooperative vizează în special domenii precum creşterea organizată (ferme) şi prevenirea bolilor, condiţiile de recoltare şi ambalare, depozitare, transport şi marketing. Aceste cursuri sunt foarte căutate şi din acest motiv, statele membre au cerut întărirea mijloacelor (financiare şi umane, respectiv bani şi persoane care sunt capabile de a realiza formarea apicultorilor) asociaţiilor apicole pentru a răspunde mai bine exigenţelor apicultorilor..   
2. Raţionalizarea transhumanţei: reprezintă un capitol important de rezolvat atât pentru statele europene cât şi pentru România. Eu îl consider cel mai dificil deoarece are nevoie de un grup de lucru care să includă multe activităţi, aparent separate, dar care se găsesc, pentru sectorul apicol, într-o interdependenţă vitală. Regulamentul european prevede pentru acest capitol, următoarele activităţi: un registru de transhumanţă, investiţii în echipamentul necesar transhumanţei, hărţi pentru transhumanţa anuală, bazate pe studii de poluare regională, categorii florale etc. Pe scurt, realizarea organizată a transhumanţei şi informarea apicultorilor despre zonele deschise şi cele închise transhumanţei. De ce închise? Pentru că există regiuni cu grad înalt de poluare, care pun în pericol lanţul trofic, de la albină la consumatorul final.Şi acesta este un subiect amplu, dacă îl lăsăm deschis discuţiilor.
3. Lupta contra varroozei şi a bolilor asociate: are ca scop diminuarea cheltuielilor ocazionate de aplicarea tratamentelor în stupi. Această boală parazitară provoacă în prezent în Europa o puternică diminuare a randamentului producţiei apicole şi pierderi importante de colonii în cazul în care nu se aplică nici un tratament. Slăbirea rezistenţei coloniilor de albine prin acţiunea nefastă a acestui parazit este unul din motivele apariţiei bolilor asociate. Varrooza nu poate fi eradicată complet iar singurul procedeu de scădere al incidenţei bolii este utilizarea produselor medicamentoase autorizate care nu lasă reziduuri în mierea recoltată. Ideal ar fi de utilizat numai produse omologate în Uniunea Europeană şi autorizate pentru comercializare pe teritoriul României. Aceste produse sunt însă scumpe, iar noi suntem obişnuiţi să cumpărăm ce este mai ieftin, cred eu, din două motive: 1) nu ne permitem mai mult, 2) nu avem la dispoziţie materiale informaţionale care să ne permită să alegem, în funcţie de scopul urmărit: mica producţie, export, procesare etc.Las deschis şi acest subiect, adresat şi firmelor care comercializează produse medicamentoase contra varroozei la noi în ţară. Pentru a scăpa de obiceiul de a cumpăra ce-i mai ieftin, indiferent dacă-i autorizat sau nu, eficace şi fără reziduuri, statele europene au adoptat o măsură simplă: au subvenţionat diferenţa de preţ, diferenţă care a fost calculată pornind de la cel mai scump medicament minus preţul celui mai ieftin. Rezultatul acestui calcul simplu a fost subvenţionat. Acum urmează fondul problemei: CINE a subvenţionat diferenţa de 2 EURO? În nici un caz un singur element, cum ar fi la noi bugetul de stat. Apicultorii sunt asociaţi şi plătesc o taxă anuală. Din aceasta, 1 EURO merge la acoperirea a 50% din cei 2 EURO în discuţie. Celălalt EURO este plătit de buget, dar 50% este subvenţionat de Bruxelles, deci se va întoarce în vistieria fiecărui stat. Sunt sigură că vă puneţi problema astfel: bine, dar nouă cine ne subvenţionează cei 50%? Noi nu dispunem de fonduri comunitare pentru că nu suntem încă în UE. Este purul adevăr, dar lăsaţi-mă şi pe mine să vă pun o întrebare: câte proiecte, având acest subiect, au trimis instituţiile, organizaţiile care vă reprezint㠖 la Bruxelles şi, mai ales, câte au fost returnate cu răspuns negativ??? Poate intra acest cost suplimentar – într-un proiect de dezvoltare a unui sector din agricultur㠖 de exemplu, un Program SAPARD? Poate fi inclus alături de celelalte patru priorităţi ale UE – dacă le considerăm şi ale României – într-un asemenea program?Las aici subiectul deschis, pentru cine poate răspunde.
4. Susţinerea pentru efectuarea analizelor la miere, având un scop dublu: ameliorarea comerţului cu miere (vezi problemele la export) şi asigurarea consumatorului asupra a ceea ce consumă. Aici am putea include şi etichetarea produselor apicole, subiect deosebit de important, pe care prefer să îl tratăm separat, cu altă ocazie. Trebuie să avem în vedere cele două mari grupe de analize: a) prima, care cuprinde analizele privind caracteristicile fizico-chimice ale mierii conform originii botanice – şi care permit clasarea diferitelor tipuri pe calităţi diferite şi implicit, preţuri diferite; b) a doua categorie, respectiv analizele de reziduuri, denumite groso modo, care implică mai multe teste, pentru moleculele pe care nu trebuie să le găsim de loc în miere sau pentru moleculele care au dreptul de a se regăsi în miere, dar pentru care sunt stabilite anumite praguri (denumite Limite Maxime Reziduale) duce la distrugerea lotului din care provine eşantionul analizat.Ce înseamn㠄lot” în acest caz? Dacă unitatea de colectare a mieriii X a colectat miere de la 100 producători, a amestecat-o şi a trimis o probă la analiză la un laborator şi dacă va fi considerată drept neconformă, întreaga cantitate de la cei 100 producători va necesita punerea sechestrului şi distrugerea ei pe cheltuiala... producătorului, deci a celor 100 de apicultori!Un subiect deosebit, care poate lega o discuţie deosebită între producători, transformatori, asociaţii, minister, veterinari, zootehnişti, specialişti de laborator ş.a.
5. Sprijin pentru cercetarea aplicată: În raportul său, Comisia consideră că posibilitatea includerii de proiecte specifice de cercetare aplicată pe tema ameliorării calitative a mierii în cadrul „programelor comunitare pentru miere” şi punerea la dispoziţia apicultorilor a rezultatelor acestora, ar putea fi un sprijin real pentru creşterea veniturilor producătorilor de miere.

C.   Concluzii şi propuneri

1. Începând cu pagina 13 din documentul specificat, putem studia propunerea de Regulament aparţinând Consiliului referitor la acţiunile din domeniul apiculturii.
2. La articolul 8, se propune abrogarea vechiului Regulament, 1221/1997.

Această propunere rămâne o viitoare temă de discuţii virtuale, pentru toţi cei interesaţi de viitorul apiculturii româneşti. Toate subiectele abordate în acest material rămân deschise, cu permisiunea domnului Boncescu.

• Ing. Chiorean Ion - Târgu Mures, Aleea Carpatilor 27, ap 71, tel: 0265 212614 (daca adresa o mai fi valabila);
• Ing. Lisovschi - Bucuresti - Tel. 021 232.42.70;
• Ing. Cristi Spânu - Câmpulung-Muscel - Tel. 0722.675217

Legislaţie apicolă

Deşi am deschis acest subiect mărturisesc că nu sunt mulţumit de materialul găsit până în prezent. Rubrica rămâne deschisă pentru toţi cei ce vor să colaboreze.